Ursul brun (Ursus arctos) este o specie de urși din genul Ursus, răspândită în toată regiunea holarctică.
Este un animal deosebit de puternic, aparținând familiei Urside, are un corp de până la 2,5 m lungime (subspeciile grizzly, Kodiak și ursul de Kamciatka), o înălțime la greabăn de până spre 1,5 m și o greutate maximă de 600 kg (aceleași subspecii). Ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură și până la 50 de ani în captivitate. Este un animal plantigrad, iar ghearele nu sunt retractile, imprimându-se în mers odată cu talpa și degetele.
Ursul brun are o blană deasă, mult apreciată, cu două rânduri de peri, spicul și puful. Deși culoarea de bază este cea brun-cafenie, variațiile sunt deosebit de mari, de la urși roșcați la cei aproape negri. Unele exemplare prezintă pete albe la baza gâtului, formând uneori un adevărat guler, asemănător cu cel al ursului gulerat de Himalaya!
Dentiția este tipică de omnivor, cu canini puternici și molari rotunjiți.
În Europa (exceptând Rusia) există cca. 14.000 de urși bruni în zece țări.
Se estimează că au mai rămas doar 20-25 de animale în Munții Pirinei, pe o porțiune cuprinsă între Franța, Spania și Andorra, și în jur de 85-90 de animale în Asturia, Cantabria, Galicia și Leon.[2] În Belarus este atestată o populație de cca. 120 de exemplare. În Grecia și Ucraina au mai rămas câte aproximativ 200 de urși, în Slovenia sunt în jur de 500-700, în Slovacia numărul urșilor este estimat la 600-800 de animale, în Bulgaria există o populație de 900-1.200 de exemplare. Nordul Europei este habitatul unei populații însemnate de urși – 4.500-5.000 de urși (cu 70 de urși în Norvegia, cca. 700 în Estonia, în jur de 1.600 în Finlanda și 2.500 de animale în Suedia). Cea mai numeroasă populație este atestată în România – 6.000-6.300 de urși bruni, conform datelor din 2014. În afara statelor menționate, în Europa se mai găsesc efective în Polonia, Cehia, Balcanii de sud-vest, cât și partea centrală a Italiei. Aici numărul de urși bruni este foarte redus – doar câteva zeci de exemplare. În Insulele Britanice a dispărut.
Ursul brun este răspândit într-o mare măsură și în America de Nord (Alaska, Canada), cât și în Rusia, unde există cea mai mare populație (120.000). Alte subspcii se găsesc în China, Mongolia, Transcaucazia și Iran.
Ursul brun în România
An | Urși |
---|---|
1989 | 9.000+ |
2006 | 7.000+ |
2009 | 6.795 – 7.000 |
2012 | 6.000+ |
2013 | 5.600 – 6.166 |
2014 | 6.000 – 6.300 |
În România, se găsește subspecia Ursus arctos arctos. Până în prima jumătate a sec. XIX se găsea în întreaga țară, din Delta Dunării până în Carpați. Din păcate, a fost exterminat din zonele de câmpie, pentru a nu împiedica agricultura extensivă și creșterea extensivă a vitelor, pescuitul extensiv și alte practici similare din secolul XIX.
Cu toate că este retras în Carpați, ursul își găsește în România cel mai prielnic adăpost din Europa. Ursul brun trăiește de-a lungul lanțului carpatic, mai ales printre stânci, unde își poate crea bârlogul. Fiind un animal puternic, poate parcurge chiar și 150 de kilometri într-o singură zi și se bazează pe auz și miros.
În anul 2008, în România existau aprox. 7.500 de urși bruni. În decembrie 2010, în România existau cca. 6.000 de urși bruni, adică 40% din totalul celor existenți în Uniunea Europeană. În anul 2012, se estima că 2.000 dintre aceștia trebuiau uciși, pentru că nu aveau suficientă hrană.
În folclor
Ursul brun este prezent în folclor din cele mai vechi timpuri, amintit de Mircea Eliade ca totem al unora dintre călugării luptători daci, ursul a devenit o figură legendară, privită cu teamă și admirată, totodată.
Relația cu oamenii
În cazul unei întâlniri sau atac
Primul lucru pe care trebuie să-l întreprindă un om care întâlnește un urs brun, este să stea drept și să încerce să pară cât mai înalt cu putință. Acest lucru îl poate descuraja pe urs. Trebuie, totodată, evitat contactul vizual direct cu el. Dacă faceți însă acest lucru, ursul poate considera că este înfruntat astfel, și va ataca puternic.
Unii urși se pot speria de sunete puternice, puteți încerca să strigați la el. De asemenea, trebuie evitate mișcările bruște, pentru că acestea îl pot provoca. Nu este indicat sa va urcați în copaci, deoarece si ursul se poate urca in copac, ba chiar mai bine decat un om! De asemenea, să aveți obiecte mari între d-voastră și urs, precum copaci, sau alte obiecte voluminoase. Dacă ursul pare că urmează să vă atace, încercați să vă îndepărtați de el, mergând ușor cu spatele.
Dacă ursul brun vă atacă, NU încercați să vă prefaceți că sunteți mort, deoarece contrar credintei populare ursul consuma si lesuri. Totusi, daca un urs va ataca incercati sa faceti galagie si daca puteti sa aveti un spray pe baza de piper care adesea il dernajeaza si il face sa plece. Nu incercati sa il raniti superficial in corp cu un cutit mic, deoarece acest lucru il poate enerva si mai tare. Daca nu aveti spray cu piper este bine sa tintiti nasul acestuia, deoarece acesta este considerat a fi unul din punctele slabe ale ursului.